Nu poti sa spui „Iran” fara sa te duci cu gandul la minunatele covoare persane, moscheile impresionante sau la povestile Sheherezadei din 1001 de nopti. Exact cu acest gand am pornit si eu calatoria, sperand ca experienta mea sa fie ca o poveste frumoasa pe care sa o povestesc la nesfarsit.
As putea incepe povestea cu locul care m-a impresionat cel mai mult dintre toate locurile vizitate din Iran, si anume orasul Isfahan. Consider acest oras unul dintre cele mai frumoase orase pe care le-am vizitat vreodata, din toate punctele de vedere: de la detaliile arhitecturale (reprezentate de muqarnas – un fel de decoratiuni in forma de stalactite ce impodobesc intrarile Moscheilor Imam si Sheikh Lotfallah Mosque din Piata Naqshe Jahan), pana la locuri complet inedite, cum ar fi Menar Jonban si „Moscheea cu minarete miscatoare” sau la atmosfera foarte primitoare din parcurile publice.
Zona preferata a localnicilor dupa apusul soarelui este Podul Si-o-she unde, cu mic, cu mare, toata lumea se aduna pentru a se plimba pe pod, pentru a admira orasul sau doar pentru a se relaxa pe iarba sau pe bancile din apropiere, admirand arcurile luminate ale podului pe timp de seara. Te poti plimba prin acest oras fara sa iti dai seama ca esti de fapt intr-un loc adevarat, si nu intr-o lume de poveste. Insa nu doar Isfahan m-a facut sa ma indragostesc iremediabil de Iran. Kashan este, de asemenea, un oras plin de farmec. Insa Kashan este un loc plin de comori ascunse dupa peretii din lut galbui si goi. Casele istorice Bouroujerdi si Tabatabei, fostele case ale unor negustori instariti sunt cele mai potrivite exemple de comori ascunse ale acestui mic orasel. Atentia la detaliu, pasiunea pentru frumos si arhitectura traditionala impletita cu elemente unicate te captiveaza de la prima vedere.
Farmecul fostului Imperiu Persan nu consta doar in constructiile impresionante si unice, ci si in caldura localnicilor, setea de cunoastere a unei culturi diferite de a lor si imensa ospitalitate pe care o au fata de vizitatorii tarii lor. Nu a fost loc unde sa nu fim intrebati cu zambet pe buze de unde suntem, urmat de un „bine ati venit aici” cu un si mai mare zambet pe buze sau eventuale poze demne de paparazzi pe care le faceam impreuna cu ei. Pe scurt, te simteai ca o adevarata vedeta.
Nu pot incheia mica poveste fara sa mentionez despre simbolul cel mai cunoscut al acestui loc, si anume covoarele persane. Nu vezi o piata fara covoare. De toate felurile, marimile, culorile sau materialele. Fiecare covor este unic, cu modele care mai de care mai hipnotizante. Dar degeaba te uiti la covoarele deja finisate din magazine daca nu vezi cum se lucreaza efectiv un covor, cata migala si cata rabdare sunt investite de fapt in aceste mici opere de arta.
De fapt, intreg Iranul este o adevarata comoara a Orientului care nu ar trebui sa lipseasca din cutia de bijuterii a fiecarui calator.